Recunostinta este leacul miraculos pentru orice moment dificil. Este cea mai rapida cale de a dizolva nelinistea, de a vindeca dezamagirea, de a inlocui negativitatea cu pozitivitatea. Este drumul cel mai scurt de la un drum infundat, la Cale. Este energia care te conecteaza  cu Dumnezeu.

Este mai usor decat crezi sa ramai pozitiv cand esti inconjurat – chiar cand esti cufundat in – ceea ce altii ar putea numi “negativitate”. Secretul este sa incetezi sa mai judeci, sa “nu judeci dupa aparente”. Cand incetezi sa mai judeci, pui capat unui intreg mod de viata. Acesta nu este un lucru minor. Este o modificare ce iti schimba viata, in atitudine si comportament. Este un miracol.

Dar cum poate cineva sa realizeze acest miracol? Aceasta este intrebarea la care toata lumea asteapta raspuns. Te rog sa fii foarte atent la ceea ce urmeaza sa spun: Calea de a iesi din starea de judecare este sa intri in starea de recunostinta.

Asta inseamna sa ramai recunoscator, oricare ar fi rezultatul. Orice rezultat. Asta inseamna sa spui: “Iti multumesc , Doamne”, chiar si pentru acele lucruri pe care stii sigur ca nu le-ai ales in mod constient si pe care este clar ca nu le vrei.

Acesta este un corolar atat de important, incat ar trebui scris si lipit prin intreaga casa si peste tot in lumea ta: ”Calea de a iesi din starea de judecare este sa intri in starea de recunostinta.” Lipeste-l pe oglinda din baie, pe usa frigiderului, pe ecranul calculatorului, ba ai putea chiar sa-l tatuezi pe incheietura mainii, sau poti  sa-l imprimi pe o bratara pe care sa o porti.

Cineva a spus odata : “Fericirea nu inseamna sa obtii ceea ce vrei, ci sa vrei ceea ce obtii”. Acel “cineva” a avut o profunda dreptate.Data viitoare, cand te confrunti cu un rezultat sau experienta nedorita, doar opreste-te, pentru o fractiune de secunda,  inchide ochii si spune in gand: “Iti multumesc, Doamne. Iti multumesc pentru acest Dar si pentru comoara pe care mi-o aduce.” Asigura-te ca el contine cu adevarat o comoara ce-ti este destinata, chiar daca nu o poti vedea chiar atunci. Viata iti va dovedi acest lucru, daca-I vei da o sansa.

Atunci cand recunostinta inlocuieste judecarea, linistea iti cuprinde tot corpul, blandetea iti inconjoara sufletul, intelepciunea iti umple mintea. Lasa recunostinta sa inlocuiasca judecata si intreaga experienta a vietii tale se va imbunatati, in cinci secunde. Si asta pentru ca atitudinea este totul. Atitudinea restabileste traiectoria corecta.

Aşa, de exemplu, la întrebarea: " Anastasia, cum reuşeşti tu să trăieşti şi să-ţi vizualizezi diferitele momente petrecute cu mii de ani în urmă şi să vezi până şi gândurile marilor oameni ai trecutului?", ea răspunse:
- Primul gând, primul cuvânt au fost ale Creatorului. Gândurile Sale trăiesc şi în prezent, înconjurând-ne invizibil pe noi şi tot spaţiul universal, oglindindu-se în creaţiile vii materiale, date pentru cea mai importantă dintre toate, pentru om. Omul este Fiul Creatorului. Şi, ca oricare alt părinte, El nu putu să-i dorească Fiului Său mai puţin decât El însuşi avu. Ii dădu totul. Şi chiar mai mult - îi dărui libertatea de a alege! 

Sunteţi pe punctul de a trăi o experienţă extraordinară. Sunteţi pe punctul de a avea o conversaţie cu Dumnezeu. Da, da, ştiu ... Aşa ceva nu e posibil. Credeţi, probabil, (sau aţi fost învăţaţi să credeţi) că aşa ce­va nu este posibil. Putem să ne adresăm lui Dumnezeu, desigur, dar nu putem vorbi cu Dumnezeu.

Vreau să spun că Dumnezeu nu ne va răspunde, nu-i aşa? Cel puţin, nu sub forma unei conversaţii obişnuite, de fiecare zi.

Aşa gândeam şi eu. Atunci mi s-a revelat această carte. Chiar asta vreau să spun. Această carte nu a fost scrisă de către mine, mi s-a reve­lat. Şi, când o veţi citi, vi se va revela şi vouă, pentru că tuturor ni se ara­tă adevărul pe care suntem pregătiţi să-l aflăm.

Probabil că viaţa mea ar fi fost mult mai uşoară, dacă aş fi păstrat to­tul pentru mine. Dar nu acesta a fost motivul pentru care am avut o ase­menea revelaţie. Şi oricare ar fi neplăcerile pe care această carte mi le-ar putea provoca (să fie considerată o blasfemie, un fals, sau eu să fiu numit un ipocrit pentru că nu am trăit aceste adevăruri în trecut sau - poate mai rău - un om sfânt) acum nimic nu mă mai poate opri din drum. Şi nici nu vreau să mă opresc. Am avut mai multe ocazii să mă dau la o parte, dar nu le-am urmat.