Eu: De ce suntem mereu asa nemultumiti?

Ego-ul: Eu creez nemultumirea, inca de cand esti copil. Te alimentez cu convingeri, te conditionez in fel si chip, te programez astfel incat sa fii nemultumit.

Eu: De ce faci asta?

Ego-ul: Fiind nemultumit, vei cauta intruna ceva care sa te multumeasca. Vei cauta sa inlaturi obstacolele ce stau in calea nemultumirii tale, vei cauta sa faci orice incercare de a scapa de ea. Dar lucrurile sunt facute astfel incat cu cat cauti sa scapi de ea, cu atat mai nemultumit sa fii.

Eu: Si care e scopul?

Ego-ul: Sa ajungi intr-un punct in care sa iti dai seama ca orice ai face, orice ai avea si capata din exterior, de la ceilalti, tot nu te vei simti multumit. Sa vezi ca ai incercat tot si n-a functionat, dimpotriva, ai ajuns pe cele mai inalte culmi ale nemultumirii.

Fiecare fiinţă omenească se naşte cu un sistem emoţional sănătos. Când ne naştem, ne iubim şi ne acceptăm pe noi înşine. Nu emitem judecăţi legate de care părţi anume din noi înşine sunt bune şi care sunt rele. Existăm în întregimea fiinţei noastre, trăind momentul şi exprimându-ne liber. Pe măsură ce creştem, începem să învăţăm de la oamenii din jurul nostru. Ei ne spun cum să ne comportăm, când să mâncăm, când să dormim - şi începem să facem deosebiri. Învăţăm ce comportamente ne fac să fim acceptaţi şi care dintre ele ne fac să fim respinşi. Învăţăm cum să primim un răspuns prompt, sau dacă strigătul nostru rămâne fără răspuns, învăţăm să avem încredere în oamenii din jurul nostru, sau să ne fie frică de ei. Învăţăm consecvenţa sau inconsecvenţa. Învăţăm ce calităţi sunt acceptabile în mediul nostru şi care nu sunt. Toate acestea ne distrag de la a trăi în acest moment şi ne împiedică să ne exprimăm liber.

Judecata joacă un rol mare în viața tuturor. Nu este o simplă distracție practicată de atât de mulți. O fac pentru că, pe de o parte generează sentimente plăcute, dar pe cealaltă parte reduce disconfortul. Psihologia numește acest fenomen o proiecție. Proiecția reprezintă un mecanism de apărare precoce. Sarcina acestei operațiuni mentale inconștiente este de a menține echilibrul psihologic, de a proteja EGO-ul de situațiile inacceptabile, jenante care rezultă din incapacitatea sa de a elimina îndemnările sau de a îndeplini obiectivele din spatele îndemnărilor. Îndemnările sunt independente de activitățile cerebrale ale ființei noastre ele sunt create de suflet și nu trebuie confundate cu procesele de stimul, de instincte pe care le creează centrul creierului instinctiv în anumite situații de viață.

În timp ce ego-ul poate exercita stăpânire asupra instinctelor, nu există nici o cale de a stăpâni asupra îndemnărilor. Pentru ca îndemnul sufletului să nu urce pe scena vieții noastre, ego-ul preferă deci să judece, prin asta obține ca lucrurile sufletului să nu se manifeste. Toți avem calități necorespunzătoare, puse greșit în funcțiune, îndemnuri greu de acceptat, dorințe sau temeri, provenite prin baza instinctuală, oprimate, conflicte de interese sau frustrări care decurg din funcția noastră de comoditate. Trebuie să începem ceva cu acestea, deoarece acestea pot genera tensiuni foarte mari la nivelul minții. Prin urmare, cea mai ușoară cale este de a proiecta pe altcineva ceea ce nu putem funcționa corect de unul singur și prin urmare cu această metodă a noastră presiunea internă este redusă.

Atâta timp cât îi judecăm pe alții cu privire la tot felul de calități și comportamente, sentimente, devenim liberi de presiunea inerției, a deficiențelor funcționale chinuitoare ale noastre, în timp ce ne sfărâmăm limba și gândurile la altcineva, nu trebuie să ne confruntăm cu propriul nostru conținut interior și cu acea realitatea că iluziile noastre nu reflectă înapoi realitatea prin procesele manifestărilor noastre de zi de zi. Judecata este mama tuturor dependențelor.

Îți elimini judecățile și devii independent de toate dependențele tale.

Heyókȟa Győző Gyerő