Ken Wilber este unul dintre cei mai fascinanţi cercetători contemporani ai conştiinţei. La 23 de ani a scris prima carte în care prezintă un model integrator, spectral al dezvoltării spirituale. Volumul a avut un impact major asupra gândirii ştiinţifice mondiale şi a inspirat o sumedenie de alte lucrări din acelaşi domeniu.

Supranumit de lumea ştiinţifică americană „Einstein al conştiinţei”, Wilber s-a afirmat şi s-a dezvoltat în cadrul psihologiei transpersonale, de care se va separa teoretic din 1993. El și-a descris activitatea de cercetare drept ştiinţă integrală ce cuprinde toate elementele valoroase din curentele moderne ale psihologiei: comportamentală, cognitivă, psihanalitică, umanistă şi transpersonală.

Ken Wilber ne oferă o descriere în profunzime a etapelor din practica meditativă – pornind de la absorbţia psihicului, iluminarea subtilă, transcenderea cauzalităţii, până la îmbrăţişarea nondualistă a Vidului beatific.

Reporter:
Te rugăm să ne descrii experienţele care apar în diferite stadii ale meditaţiei. Dar pentru început, vorbeşte-ne despre meditaţie în sine – care sunt modalităţile de abordare şi cum funcţionează fiecare.

Orice relaţie poate fi vindecată, orice relaţie poate deveni minunată, dar procesul de vindecare nu poate începe decât cu noi înşine. Este nevoie să avem curajul să ne folosim de adevăr, să fim absolut cinstiţi cu noi înşine. Chiar dacă nu putem fi cinstiţi cu tot restul lumii, este important să fim cinstiţi măcar cu noi înşine. Chiar dacă nu putem controla tot ce se întâmplă în jurul nostru, putem face cel puţin efortul de a ne controla propriile reacţii. Aceste reacţii controlează visul vieţii noastre, visul nostru personal.

Ele sunt cauzele fericirii sau nefericirii noastre.

Reacţiile noastre sunt cheia unei vieţi împlinite sau nu. Dacă putem învăţa să ne controlăm reacţiile, ne vom putea schimba obişnuinţele, iar apoi întreaga viaţă.

Noi suntem singurii responsabili pentru consecinţele faptelor, gândurilor, sentimentelor şi cuvintelor noastre. Nu întotdeauna ne dăm seama ce cauze au stat la baza acestor consecinţe – ce emoţii, ce gânduri precise –, dar este limpede că suferim sau ne bucurăm ca urmare a unor atitudini personale.

Oamenii ar putea trai in abundenta si pace, viata ar putea fi un dans continuu de armonie pentru toata lumea.

Odata ce suntem pregatiti sa acceptam o astfel de viziune si sa o consideram posibila – pentru ca, in Dumnezeu, totul este posibil – atunci vietile noastre vor deveni canale prin care viziunea se va manifesta. Este doar o lipsa a imaginatiei noastre ce ne tine legati de tiparele de limitare si frica.

De fiecare data cand zidurile dintre noi se topesc, lumea este mai aproape de momentul reunirii inimilor, scopul mistic al existentei umane.

Puterile noastre spirituale ne dau posibilitatea uriasa de a schimba lumea. Putem sa ne imaginam orice lume dorim, putem deveni oamenii care sa creeze aceasta lume si ne putem asocia cu ceilalti pentru a o materializa. Milioane dintre noi inteleg ca suntem cu totii Una. Pe masura ce obtinem o pace mai adanca in fiecare dintre noi, oriunde ne-am afla, realitatea pacii devine mai probabila peste tot. Putem inconjura lumea cu un camp de pace atat de puternic, incat ceea ce e de vibratie mai joasa-ura si frica- se dizolva in prezenta lui. Oamenii ar putea trai in abundenta si pace, viata ar putea fi un dans continuu de armonie pentru toata lumea.