X

  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Articole din spiritualitate

~ Suntem cu totii UNA ~

Pixabay.com
fiinte spirituale

Suntem fiinte spirituale intr-o experienta materiala

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

Atâta vreme cât priorităţile noastre se vor concentra asupra aspectelor materiale ale vieţii, vom continua să fim, lăuntric, din ce în ce mai dezamăgiţi şi mai nemulţumiţi. Echilibrul real şi bucuria permanentă vor fi atinse numai atunci când ne vom stabili priorităţile ţinând seama de natura noastră spirituală şi vom acţiona apoi în conformitate cu aceste priorităţi. Chiar şi acest prim pas este totuşi dificil, pentru că ne bazăm priorităţile pe greşita noastră înţelegere a cine suntem.

Noi credem că suntem corpul. Ne identificăm cu natura noastră fizica pentru că aceasta este partea cea mai uşor de perceput din noi. Dar să ne gândim doar o clipă: dacă ne aflăm în corp, înseamnă aceasta că noi suntem corpul? Corpul acesta este într-o permanentă schimbare. Ce avem noi în comun cu copilul de acum 10, 15, sau 60 de ani? Nu prea multe. Nu ne-a mai rămas de atunci nici măcar o singură moleculă. Suntem fixaţi totuşi în ideea că noi suntem acest corp, pentru că în decursul întregii zile nu ne dezlipim atenţia de la priveliştile şi sunetele lumii materiale. Cert este că deşi ne aflăm în corp, noi nu suntem corpul – şi cu toate că îndeplinim în lumea aceasta unele roluri, noi nu suntem aceste roluri.

Dacă presupunem că suntem doar fiinţe materiale, ne vom organiza viaţa, scopurile şi priorităţile în conformitate cu această percepţie. Priorităţile noastre se vor axa în cea mai mare parte asupra modului de a dobândi bani, statut social, securitate materială, frumuseţe fizică, sănătate şi o mulţime de alte lucruri asemănătoare. Aceste priorităţi ne îngrădesc deplina dezvoltare. Ele provin din conştiinţa noastră mărginită asupra a ceea ce suntem. Toate mărginirile omeneşti provin dintr-o mare slăbiciune omenească, aceea a egoului, a ideii că noi suntem personalitatea noastră, o fiinţă fizică, centrul a toate – că aici totul există pentru mine. Egoul este focalizarea asupra propriei persoane, obsesia fiecăruia despre mine, însumi şi eu. Egoul este cel care întruna doreşte să controleze. Egoul este cel care întotdeauna vrea să posede. Atâta vreme cât ne identificăm pe noi înşine cu egoul nostru, suferinţa şi limitările noastre vor continua.

Misticii spun că noi suntem fiinţe spirituale care parcurg o existenţă omenească şi nu fiinţe omeneşti care au experienţe spirituale. Diferenţa are implicaţii considerabile, iar înţelegerea ei ne ajută să ne reconsiderăm părerea asupra a cine suntem noi. Noi suntem fiinţe spirituale aflate pe calea veşniciei, care au de îndeplinit îndatoriri în planul fizic. Nu suntem doar copii ai Pământului care încetează să existe odată cu moartea. Dacă ne vom da seama că suntem fiinţe spirituale, atunci ne vom fixa ţelurile în consecinţă, iar priorităţile noastre se vor armoniza de la sine.

Egoul nostru este singurul ecran care ne separă de natura noastră spirituală. Pentru a ne dezvolta spiritual trebuie să învăţăm să ne înlăturăm egoul. Aceasta nu se petrece cu uşurinţă. Avem de înlăturat atâtea obişnuinţe şi straturi de lăcomie, de dorinţă, frică, furie, egoism şi ignoranţă – cărămizi ale trainicului zid al egoismului nostru – înainte de a putea avea conştiinţa a ceea ce suntem. Acesta este handicapul nostru. Este falsul nostru bagaj, adunat de noi în călătoriile noastre; şi în mod paradoxal, renunţând pur şi simplu la el, putem descoperi fiinţa spirituală care suntem noi.

Cineva care admira cândva sculpturile lui Michelangelo i sa adresat astfel: "Cum de aţi putut realiza asemenea sculpturi minunate?" Michelangelo a răspuns: "Nu este greu. Înlătur doar ceea ce prisoseşte. Formele au fost aici."

La fel şi în spiritualitate, dacă ne debarasăm de straturile apăsătoare şi grosolane care ascund adevărata noastră natură, vom deveni mai subtili, mai luminoşi şi mai liberi. Nu avem nevoie să dobândim nici o însuşire nouă. Le avem dintotdeauna. Trebuie să îndepărtăm doar crustele şi să îngăduim naturii noastre spirituale să apară de la sine.

Pentru cei care reuşesc să învingă dominaţia minţii, dimensiunea spirituală devine adevărata lor realitate, chiar în timp ce trăiesc în planul acesta pământesc. Câtă vreme suntem absorbiţi de panorama lumii, nu putem depăşi stresul şi neliniştea, atât de caracteristice lumii noastre moderne. Câtă vreme îngăduim simţurilor noastre să ne conducă, vom continua să ne depărtăm de adevărata comoara care există în interior. Cât timp vom continua să vânăm fericirea în lumea exterioară, vom fi dezamăgiţi în continuare.

Evoluţia spirituală ne redirecţionează spre interior. Doar în acest fel are loc lărgirea conştiinţei – atunci când ea este îndreptată către interior şi ascendent.

Tendinţa obişnuită a minţii este spre exterior, încât dacă nu îi modificăm orientarea, înclinaţia ei firească va continua să ne împingă în lumea exterioară.

Sfinţii subliniază deosebirile între extremele comportamentului omenesc, pentru a ne ajuta să alegem direcţia către care vrem să ne îndreptăm. Sarcina de a ne alege viitorul şi de a opta pentru ceea ce vrem să fim ne aparţine nouă.

Dacă vrem să dobândim mulţumire şi bucurie permanentă, sfinţii ne sfătuiesc să ne îndreptăm atenţia către interior şi să experimentăm bucuria interioară.

Dacă râvnim la agitaţia, confuzia şi suferinţa finală a permanentei schimbări, atunci ne putem îndrepta energiile asupra lumii din jurul nostru şi să îngăduim ca simţurile să ne conducă. Sfinţii numesc lucrurile pe nume; ei nu-şi precupeţesc cuvintele pentru a descrie implicaţiile alegerii pe care o facem.

Sursa: Bazele spiritualitatii, autor Neale Donald Walsch


Newsletter

Doneaza acum!

Online e cel mai bine.

Scrie-ne

© 2021 Humanity's Team Romania - miscare si comunitate spirituala pentru unime. Toate drepturile rezervate.