Acest site foloseste cookie-uri. Daca navigati pe acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.

Dumnezeu este ceea ce e viața ta
02 Aug
Publicat în Cuvinte din rai

Dumnezeu este ceea ce e viața ta

*Merg cu Dumnezeu într-o sfinţenie desăvârşită*       Ideea de astăzi declară simplul adevăr care face gândul păcatului să fie imposibil. Ea promite că vinovătia nu are cauză şi că, neavând cauză, nu există.
Ideea decurge negreşit din gândul fundamental menţionat atât de des în text: ideile nu îşi părăsesc sursa.Dacă acesta e adevărat, cum poţi să fii separat de Dumnezeu?
Cum ai putea cutreiera lumea singur şi separat de Sursa ta?Gândurile pe care le prezentăm în acest curs nu sunt lipsite de consecventă

.*Adevărul, dacă e să fie adevărat, trebuie să fie adevărat de la cap ia coadă.*
Nu se poate contrazice singur, nici nu poate fi incert pe alocuri şi cert în alte părţi.
Nu poţi să cutreieri lumea separat de Dumnezeu, pentru că nu ai putea să exişti fără El. El e ce e viaţa ta.
Unde eşti tu este şi El. Există o singură viaţă.
Şi pe aceasta o împărtăşeşti cu El.
Nimic nu poate să fie separat de El şi să se afle în viată.Dar, unde este El, trebuie să fie atât sfinţenie, cât şi viaţă.
Nici un tribut de-al Lui nu rămâne neîmpărtăşit de tot ce are viaţă.
Ce are viaţă e la fel de sfânt ca El, căci ce împărtăşeşte viaţa Lui face parte din Sfinţenie şi nu poate să fie păcătos, aşa cum nici soarele nu poate hotărî să fie de gheaţă, nici marea să se separe de apă, nici iarba să crească cu rădăcinile suspendate în aer.

*Există în tine o lumină care nu poate muri*;      a cărei prezenţă e atât de sfântă, încât lumea e sfinţită datorită ţie.Toate făpturile îţi aduc daruri, punându-ţi-Ie cu recunoştinţă şi cu bucurie la picioare. Mireasma florilor e darul pe care ţi-l aduc ele. Valurile se închină în faţa ta, pomii îşi întind braţele să te ferească de căldură şi îşi aştern frunzele pe pământul dinaintea ta să îţi fie moale sub picior, în timp e vântul abia adie, ca o şoaptă în jurul capului tău sfânt.
Lumina din tine e cea pe care tânjeşte să o vadă universul.
Toate făpturile stau liniştite înaintea ta, căci recunosc Cine merge cu tine.

*Lumina pe care o porţi e propria lor lumină.*
Aşa că în tine îşi văd sfinţenia, salutându-te ca mântuitor şi Dumnezeu.Acceptă- le revenţa, căci se datorează Sfinţeniei Însăşi, care merge cu tine, transformând - în blânda Ei lumină -lucrurile toate în asemănarea Ei şi puritatea Ei.

*Aşa lucrează mântuirea*
Când te dai la o parte, lumina din tine o ia înainte şi cuprinde lumea.
Ea nu vesteşte sfârşitul păcatului prin pedeapsă şi moarte.
Păcatul a dispărut în lejeritate şi hohote de râs, pentru că i se vede absurditatea bizară.
E un gând nesăbuit, un vis prostesc, neînspăimântător, poate ridicol, dar cine şi-ar irosi o clipită din sosirea la Dumnezeu pentru un moft atât de necugetat?Şi totuşi, ţi-ai irosit mulţi, mulţi ani tocmai pe gândul acesta nesăbuit. Trecutul s-a dus, cu toate fanteziile lui.Ele nu te mai ţin legat. Sosirea la Dumnezeu e pe aproape.
Şi, în micul interval de îndoială care a mai rămas, se poate să îţi pierzi din vedere Tovarăşu şi să Îl confunzi cu visul străvechi, necugetat, care a trecut acum.*"Cine merge cu mine?"* Iată întrebarea pe care ar trebui s-o pui de o mie de ori pe zi, până când certitudinea pune capăt îndoielii şi instaurează pacea.
Pune capăt îndoielii astăzi.
Dumnezeu vorbeşte pentru tine când îţi răspunde la întrebare cu următoarele cuvinte:

*„Merg cu Dumnezeu într-o sfinţenie desăvârşită.*
*Luminez lumea, îmi luminez mintea şi toate minţile pe care Dumnezeu le-a creat una cu mine.”*

 

Sursa: Curs de Miracole *lecția 156*

Nu există altă iubire decât cea a lui Dumnezeu - Curs de Miracole
30 Iun
Publicat în Cuvinte din rai

Nu există altă iubire decât cea a lui Dumnezeu - Curs de Miracole

“Poate crezi că sunt posibile diferite feluri de iubire. Poate crezi că există un fel de iubire pentru ceva, şi altfel de iubire pentru altceva; un mod de a iubi pe unul, un alt mod de a mai iubi şi pe altul.

*Iubirea este una. Nu are părţi separate şi nu are gradaţii; nu are forme diferite, nici nivele, nici divergenţe şi nici deosebiri. Ea este, pe de-a-ntregul, asemenea ei însăşi. Nu se modifică niciodată în funcţie de persoană sau împrejurare. Iubirea este Inima lui Dumnezeu şi, de asemenea, a Fiului Său.*
Semnificaţia iubirii este obscură pentru oricine crede că iubirea se poate schimba. Acesta nu pricepe că iubirea schimbătoare trebuie să fie imposibilă. Astfel, el crede că uneori poate iubi, iar alteori poate urî. De asemenea, mai crede că iubirea poate fi dată cuiva anume şi poate rămâne ea însăşi, cu toate că este refuzată altora. A crede acestea despre iubire înseamnă a nu o înţelege. Dacă iubirea ar face astfel de deosebiri, ar trebui să judece între cel virtuos şi cel păcătos, percepându-l pe Fiu lui Dumnezeu în părţi separate.

Iubirea nu poate judeca. Fiind ea însăşi una, priveşte totul ca fiind una. Semnificaţia ei se află în unitate. Este nevoită să se sustragă minţii care concepe iubirea ca fiind parţială sau fragmentată.
Nu există altă iubire decât cea a lui Dumnezeu, iar tot ce ţine de iubire, al Lui este. Nu există vreun alt principiu care să guverneze acolo unde nu este iubire. Iubirea este o lege fără contrariu. Întregimea ei este puterea care menţine totul ca fiind una, este legătura dintre Tată şi Fiu, care Îi ţine de-a pururi împreună drept unul şi acelaşi.

Nici un curs al cărui scop este să te înveţe să-ţi aduci aminte ce anume eşti cu adevărat nu poate omite să sublinieze că nu poate fi nici o diferenţă între ceea ce eşti tu cu adevărat şi ceea ce este iubirea.
Semnificaţia iubirii este propria ta semnificaţie, împărtăşită de Însuşi Dumnezeu. Căci ceea ce eşti tu este ceea ce este El. Nu există altă iubire decât iubirea Lui. Iar ceea ce este El, este tot ce este. Nimic nu Îl limitează, astfel că şi tu eşti la fel de nelimitat.
Nici o lege dintre acelea cărora li se supune lumea nu te poate ajuta să sesizezi semnificaţia iubirii. Credinţa lumii a fost făcută pentru a ascunde semnificaţia iubirii, pentru a o menţine obscură şi secretă. Nu există un singur principiu din cele susţinute de lume care să nu violeze adevărul a ceea ce este iubirea şi, de asemenea, a ceea ce eşti tu.

Nu căuta să-ţi găseşti Sinele în cuprinsul lumii. Iubirea nu poate fi găsită în întuneric şi moarte. Ea este însă perfect evidentă pentru ochii care văd şi pentru urechile care aud Vocea iubirii.
Astăzi *exersăm descătuşarea minţii tale* de toate legile cărora crezi că trebuie să li te supui; de toate limitele sub stăpânirea cărora trăieşti şi de toate schimbările care crezi că fac parte din destinul omenesc.
Astăzi facem pasul cel mai mare pe care îl pretinde acest curs în avansarea către ţelul pe care l-a stabilit.

Dacă *vei capta astăzi o cât de mică sclipire a semnificaţiei iubirii,* înseamnă că ai înaintat către propria-ţi izbăvire pe o distanţă fără de măsură şi într-un timp dincolo de numărul anilor.
Împreună să dăruim, deci, astăzi, cu bucurie, câtva timp lui Dumnezeu şi să înţelegem că nu există o folosinţă a timpului mai bună ca aceasta.
Evadarea din lumea care parcă te ţine captiv îi poate reuşi oricui nu mai pune preţ pe ea. Retrage-i orice valoare pe care ai investit-o în ofertele-i meschine şi darurile lipsite de sens, şi îngăduie ca darul lui Dumnezeu să le înlocuiască pe toate.

*Cheamă-L pe Tatăl tău, cu certitudinea că îţi va răspunde*. El Însuşi a promis-o. Şi tot El Însuşi va pune o scânteie de adevăr în mintea ta, chiar acolo unde renunţi la o credinţă falsă, la o sumbră iluzie a propriei tale realităţi şi la ceea ce crezi că înseamnă iubirea.
Ea va răzbate astăzi cu lumina Sa printre gândurile tale deşarte şi te va ajuta să înţelegi adevărul iubirii. Va zăbovi cu tine în blândeţea-I plină de iubire, în timp ce vei îngădui Vocii Sale să-ţi înveţe mintea, curată şi deschisă, despre semnificaţia iubirii. Şi îţi va binecuvânta lecţia cu Iubirea Sa.
Astăzi, legiunea anilor viitori de aşteptare pentru mântuire, dispare dinaintea atemporalităţii lucrurilor pe care le înveţi. *Să aducem astăzi mulţumiri că suntem scutiţi de un viitor asemenea trecutului.* Lăsăm trecutul în urma noastră, pentru a nu ne mai aminti niciodată de el. Şi ne înălţăm ochii asupra unui alt prezent, unde mijeşte un viitor se deosebeşte de trecut în toate privinţele.

Lumea nou-născută se află în pruncie. O vom urmări cum creşte sănătoasă şi puternică, pentru a-şi revărsa binecuvântarea asupra tuturor acelora care vin să înveţe cum să dea în lături lumea despre care credeau că a fost făcută din ură, spre a fi vrăjmaşul iubirii. Acum ei sunt cu toţii fraţii noştri întru iubirea lui Dumnezeu.Ne vom aduce aminte de ei de-a lungul zilei, întrucât nu putem lăsa o parte din noi să fie în afara iubirii noastre, dacă vrem să ne cunoaştem Sinele.

* Gândeşte-te la acel unul care te însoţeşte în această călătorie şi care a venit să înveţe ceea ce tu trebuie să înveţi.* De îndată ce îţi vine în minte, comunică-i acest mesaj din parte Sinelui tău:
*"Te binecuvântez, frate, cu Iubirea lui Dumnezeu, pe care vreau să o împărtăşesc cu tine. Căci vreau să învăţ lecţia plină de bucurie cum că nu există altă iubire decât cea a lui Dumnezeu şi a ta şi a mea şi a fiecăruia."

Oglinda   fumurie
26 Mar
Publicat în Despre unime

Oglinda fumurie

Cu trei mii de ani în urmă, exista un om la fel ca noi toti care trăia în apropierea unui oraș înconjurat de munti. Omul a studiat pentru a deveni doctor, dar nu era complet de acord cu ceea ce învăţa. În inima sa simţea că trebuie să existe ceva mai mult decât era scris în acele cărţi.
Intr-o zi, când a adormit într-o peșteră, el a visat că si-a văzut propriul corp adormit. A ieșit din peșteră în noaptea cu lună nouă. Cerul era senin, iar el putea vedea milioane de stele. Apoi ceva s-a petrecut în interiorul său, ceva care i-a transformat viaţa pentru totdeauna. El și-a privit mâinile, și-a simțit corpul, iar apoi și-a auzit propria voce spunând: " Sunt făcut din lumină; sunt făcut din stele". A privit din nou la stele și a realizat că nu stelele sunt cele care creează lumină, ci lumina creează stelele.

" Totul este făcut din lumină; eu sunt făcut din stele, a spus el, și spaţiul dintre ele nu este gol ". Și a știut că tot ceea ce există este o fiinţă vie, iar lumina este mesagerul vieţii, deoarece este vie și contine în ea toate informațiile.
Apoi a conștientizat că și el era făcut din stele, deși nu părea una cu acele stele.
" Sunt în stele și între ele" a gândit el.
Atunci, el s-a numit tonal, iar lumina dintre stele nagual, și a știut că tot ceea ce creează armonia și spaţiul dintre cele două este Viaţa sau Intenţia.
Fără Viaţă, tonal-ul și nagual-ul nu ar putea exista. Viaţa este forţa Absolutului, a Supremului, a celui care a creat totul.
 Iată deci ce a descoperit el: totul in existenta este o manifestare a fiintei vii pe care o numim Dumnezeu.
Totul este Dumnezeu.
Și a ajuns la concluzia că perceptia umana este doar lumina ce percepe lumina.

El a văzut că material este o oglinda – totul este o oglinda care reflecta lumina si creeaza imaginile acelei lumini – dand nastere lumii iluziei, Visul, care seamănă cu un fum ce nu ne permite să vedem cine suntem cu adevărat.
 "Noi, cei adevărati, suntem iubire pură, lumină pură" , a spus el.
Această realizare i-a transformat viaţa. Dintr-o dată, el a știut cine este cu adevărat, s-a uitat în jur la ceilalți oameni și la restul naturii și a rămas uimit de ce a văzut.
 El s-a regăsit pe el însuși în tot ceea ce există - în fiecare fiinţă umană, în fiecare animal, în fiecare pom, în apă, în ploaie, în nori, în pământ.
Și a văzut că viata amestecă tonal-ul cu nagual-ul în diferite moduri pentru a crea miriade de manifestări ale Vieţii .
În acele câteva momente el a înţeles totul. Era foarte emotionat și inima sa era plină de pace. Cu greu putea să aștepte pentru a le spune și prietenilor săi ceea ce descoperise. Dar cum ar fi putut explica toate acestea în cuvinte?

A încercat să le spună ce a descoperit și celorlalti, dar ei nu-l puteau înţelege.
Ei puteau vedea doar că se transformase, că din vocea și din ochii săi radia ceva extraordinar.
Au observat că el nu mai judeca pe nimeni și nimic. El devenise altfel.
Putea înţelege pe oricine foarte bine, dar nimeni nu-l putea înţelege pe el.
Ei credeau că este o încarnare a lui Dumnezeu, dar el zâmbea când auzea acestea și apoi spunea:
 " Este adevărat. Eu sunt Dumnezeu. Dar și voi sunteti Dumnezeu. Suntem la fel, voi și cu mine. Suntem imagini ale luminii. Suntem una cu Dumnezeu". Dar nici așa oamenii nu-l înţelegeau.
El a descoperit că el era oglindă pentru restul persoanelor, o oglindă în care el se putea vedea pe sine.
" Oricine este o oglindă" , a spus el. El s-a văzut în ceilalţi, dar nimeni nu l-a văzut pe el.

Și astfel a conștientizat că toată lumea visa, dar fără a fi conștientă de acest lucru, fără a ști cine sunt ei cu adevărat.
Ei nu-l puteau vedea pe el în ei înșiși deoarece exista un perete de ceaţă sau de fum între oglinzi. Și peretele de ceaţă era creat de interpretarea imaginilor luminii - Visul oamenilor.
Apoi, a știut că va uita curând tot ce învățase.
Dorind să-și amintească de-a pururi viziunea pe care a avut-o, s-a decis să-si spună Oglinda Fumurie, astfel încât întotdeauna să știe că materia este o oglindă, iar fumul este cel care ne împiedică să știm cine suntem cu adevărat.
 El a spus: " Sunt o Oglindă Fumurie, deoarece mă văd pe mine în fiecare dintre voi, dar nu ne recunoaștem unul pe celălalt din cauza fumului dintre noi. Acel fum este Visul, iar oglinda ești tu visătorul".

                                     OGLINDA  FUMURIE  de Don Miguel Ruiz

Un Angajament Nou
29 Dec
Publicat în Perspective

Un Angajament Nou

Pentru mesajul meu din acest an, aș vrea vă invit, pe toți cei care citiți aceste cuvinte acum, să folosim acest moment sacru, sfânt și important din an  pentru a ne lua un Nou și  Mare Angajament de a face tot ce putem face fiecare, individual în propriile noastre vieți și ca membri ai comunităților din  care facem parte, pentru a aduce pace, bucurie și iubire în experiența tuturor celor ale căror vieți le atingem.
Există, oh, atât de multe moduri în care putem face acest lucru. Unele dintre aceste moduri nu ne sunt cunoscute nici acum - dar, dacă ne exprimăm intenția clară, Viața însăși ne va oferi căi pentru exprimarea adecvată și semnificativă a dorinței inimii noastre.


Dorința mea pentru acest An Nou este de a schimba percepția lumii despre Dumnezeu.
Apoi, vreau să schimb percepția lumii despre Viață.
Apoi, vreau să  schimb modul în care ne vedem Unul pe Altul.
Acesta este un proces în trei etape care începe din varf: cu Dumnezeu. Dacă Îl implicăm pe Dumnezeu în acest proces, lucrarea noastră va reuși și o va face dincolo de cele mai îndrăznețe vise ale noastre.
Indiferent ce faceți și oricum veți face acest lucru în 2019, vă rog, vă rog să faceți ca fiecare moment al fiecărei zile să conteze.


Acest lucru nu înseamnă că trebuie să fiți serioși, plictisitori și gravi în timp ce vă mișcați prin viața voastră. De fapt, v-aș ruga să vă străduiți să fiți exact opusul. Pentru că este Veselia - minunea acestui sezon foarte special - pe care trebuie să o aducem lumii. Veselie lumii! poate fi motto-ul nostru cel mai bun. Putem aduce bucurie inimilor și caselor a milioane de oameni. Tu și cu mine putem face asta. Da, putem! Și putem folosi zilele și vremurile din 2019 ca instrumentul nostru ... instrumentul minunat al timpului ... cu care să creăm acea experiență pentru mulți alții, astfel încât atunci când va veni Kwanzaa, Crăciunul și Hanuka 2019, tot mai mulți oameni de peste tot, să trăiască minunea și slava acelor zile sacre și sfinte.


Sunteți alături de mine  în reînnoirea acestui  angajament? Trebuie să începem, după cum știți, cu noi înșine. Trebuie să hotărâm să aducem pace sufletelor noastre, minții noastre, inimilor noastre. Trebuie să "facem pace" cu propriile noastre lumi interioare și cu cea mai apropiată realitate exterioară. Trebuie să facem pace cu trupurile noastre și să hotărâm în cele din urmă să nu mai fim în  război cu ele. Câți dintre noi ne tratăm corpurile noastre ca și cum am fi în război cu ele, provocând și confruntându-ne și luptând cu toate sistemele naturale de apărare ale corpului la fiecare pas? Doamne, putem să hotărâm să facem ceva simplu cum ar fi să mâncăm mai sănătos în 2019? Putem alege să facem mai multă mișcare? Cât de greu ar fi asta? Credeți că este ceva de care Ființele Evoluate sunt capabile? Suntem Ființe Evoluate? Sau suntem animale încă primitive, creaturi obișnuite, care nu putem avea grijă de noi înșine, cu atât mai puțin de altcineva ...?


Alăturați-vă nouă, vă rog, făcând  din anul 2019,  Anul în care  să demonstrăm cine suntem cu adevărat!
Noi toți cei de aici, de la Fundația Conversații cu Dumnezeu, vă dorim  un An Nou minunat!


Și acum, Pacea să fie cu tine, prietene. Fie ca Dumnezeu să fie exprimat în viața ta, atât acum cât și pentru totdeauna. La mulți ani !
 
Cu iubire și lumină,
   Neale

Articole pe categorii

Articole noi