Acest site foloseste cookie-uri. Daca navigati pe acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.

contact@humanitysteam.ro
Dumnezeu, Adevărul, Lumina, Conștiința și Iubirea sunt unul și același lucru
22 Ian
Publicat în Perspective

Dumnezeu, Adevărul, Lumina, Conștiința și Iubirea sunt unul și același lucru

Mesajul de bază al prezentului text este acela că Dumnezeu, Adevărul, Lumina, Conștiința și Iubirea sunt unul și același lucru. Iar asta nu este o metaforă. Ci lucrurile se cer luate aici și interpretate exact în sensul în care sunt scrise și citite.

De exemplu, numele oferit la naștere autorului acestui text a fost Cosmin-Constantin Cîmpanu. Atât prin Cosmin, cât și prin Constantin, dar și prin Cîmpanu se face referire la același lucru. Există mulți români care au minim două nume pe lângă cel de familie. Alții au chiar trei. Prin Spania și America de Sud e prăpăd cu numărul de nume  :). Ideea care se transmite și se recomandă a fi acceptată și conștientizată e că același lucru poate avea mai multe nume. De exemplu la clanță se mai spune ivăr, încuietoare, zimpirig, clampă, clenci, clențaică, rătez, șnală, verver. Toate aceste denumiri, fac referire la fix același lucru, chiar dacă sunt denumiri diferite.

Exact la fel, Dumnezeu este un câmp de energie. Iar la acel câmp de energie se face referire prin cuvintele: Adevăr, Lumină, Conștiință, Iubire. Vorbim de fix același câmp. Dumnezeu nu este prin urmare o entitate care se află undeva „acolo” și cu care un tu de „aici” relaționează. Nu. Dumnezeu este în primul rând în tine. Iar tu, în mod esențial și fundamental ești Adevărul, Lumina, Conștiința și Iubirea. Sunt cuvinte diferite care indică înspre aceeași energie, înspre același câmp. Există un singur câmp care animă toate formele. Iar acel singur câmp este Divinul. Trupul fizic experimentat este animat de același câmp care animă și trupul fizic experimentat de pisică și corpul mușcatei din geam, dar și forma firului de iarbă. Unde este Viață, este Adevărul, Lumina, Conștiința și Iubirea, prin urmare este Dumnezeu.

Noi suntem obișnuiți să vedem Viața drept ceva exterior nouă care mișcă. Adevărul tindem să îl vedem ca fiind o concluzie verificabilă prin intermediul minții. Fiindcă ideea de adevăr este de cele mai multe ori asociată cu a spune adevărul sau a spune o minciună. Lumina tinde să fie percepută drept ceva destul de abstract și ciudat. Conștiința tinde să fie confundată cu ideea de a fi conștient sau inconștient de un anumit aspect observabil. Iar iubirea tinde să fie văzută asemeni unui atașament, troc, îți dau ca să îmi dai, „te iubesc dacă” și „nu pot fără tine”. Toate aceste bolmojeli le-a construit mintea. Iar cu cât va interveni deschiderea spre o transcendere a minții, cu atât toate aceste percepții false vor fi eliberate făcând loc Adevărului, deci făcând loc de fapt lui Dumnezeu. Fiindcă de fapt Dumnezeu este Viața însăși, Adevărul însuși, Lumina însăși, Conștiința însăși și Iubirea însăși. Este câmpul puternic care susține întreaga Existență sub toate aspectele sale.

Acest câmp conține de fapt toate formele animate. Adevărul poate fi asemuit mai degrabă curentului electric și nu limbajului. Dacă niște curent electric trece printr-un fir, atunci spunem că este prezent. Dacă nu trece curent electric prin fir, spunem despre curent că lipsește. Faptul că adevărul lipsește a fost numit falsitate. Dar falsitatea nu este ceva. Este un non-ceva. Viața este exact același câmp. Și de aceea este veșnică. Fiindcă atunci când Viața se desprinde de o formă, nu înseamnă că Viața nu mai este. Ci înseamnă doar că forma nu mai este animată. Conștiința este Viața. Iubirea nu este cumva o calitate sau un atribut. Ci este chiar acel câmp care este tot una cu Viața și Divinul. Toate acestea sunt doar denumiri care fac referire înspre același câmp de energie.

Este știut faptul că mintea va tinde să refuze acest adevăr. Fiindcă imaginile vechi întreținute spun altceva. Nu e nici problemă. Nu te lupta cu rezistența. Permite-i rezistenței să fie experimentată însă fii deschis. Capacitatea de acceptare și recunoaștere a Adevărului și Divinului ține numai și numai de cât de dispus ești să te deschizi. Ține minte însă că ești în siguranță. Dumnezeu este în tine și peste tot în jur. Fiindcă tu ești chiar Divinul, Viața, Conștiința, Adevărul, Lumina și Iubirea. Fiindcă toate acestea nu sunt decât etichete care indică înspre același câmp.

 

~de Cosmin Constantin Cîmpanu

Marele adevăr al Universului
03 Iun

Marele adevăr al Universului

Sufletul este energia vietii care exista in interiorul si in jurul tuturor obiectelor fizice (ca si aura lor). Intr-un anumit sens, acesta “tine la un loc” toate obiectele fizice. “Sufletul Lui Dumnezeu” tine la un loc Universul. “Sufletul omului” tine la un loc fiecare trup uman individual, in care  99% este spatiu. Deci, sufletul este un container pentru trup, si nu invers. Si nu exista “linie de demarcatie” intre suflete – si nu exista un loc unde “un suflet” se sfarseste si “un altul” incepe. Astfel incat, in realitate, un singur suflet tine la un loc toate trupurile. Iar sufletul unic “se simte ca si cand ar fi” o gramada de suflete individuale.
Aceasta se explica prin faptul ca “substanta” din care e facut Sufletul Unic se manifesta in realitatea fizica la viteze diferite, producand grade diferite de densitate.


 Intreaga viata e o vibratie. Tot ceea ce voi numiti viata (ceea ce ati putea numi pe drept Dumnezeu) este energie pura. Ea se misca in unde. Undele vibreaza la viteze diferite, producand grade diferite de densitate sau lumina. Aceasta produce diferite ‘efecte’ in lumea fizica - de fapt obiecte fizice diferite. Dar in timp ce obiectele sunt diferite si discrete, energia care le produce este aceeasi.
Sufletul este pretutindeni in tine, prin tine si in jurul tau. Este ceea ce te contine pe tine. Omul este mai mult decat trupul lui. Sufletul este mai extins decat trupul. El nu este purtat in interiorul trupului, ci el poarta trupul in interiorul lui. Intr-un limbaj simplu va ofer o imagine a unei realitati enorme si complexe. Sufletul este cel care va tine la un loc- tot asa precum Sufletul Lui Dumnezeu este cel care contine Universul si il tine la un loc.
Dar daca sufletul este, ca sa zic asa, “aerul din noi si din jurul nostru” si daca sufletul tuturor celorlalti este la fel, unde se sfarseste un suflet si unde incepe celalalt?
Nu exista nici un loc unde un suflet “se sfarseste” si incepe un altul. Tot asa cum nu exista nici un loc unde aerul din sufragerie “se opreste” si “incepe” aerul din hol. Este acelasi aer. Este acelasi suflet! Iar daca Dumnezeu este cel care contine Universul, tot asa cum noi suntem cei care ne continem trupurile, atunci nu exista nici un loc in care Dumnezeu se sfarseste si noi incepem!! Tocmai ai citit despre secretul Universului.


In trecut, problema pe care o aveam in a intelege lucrurile era legata de faptul ca trupul ar fi un container discret, care face posibila diferentierea dintre “acest” trup si “acel” trup, iar intrucat am crezut intotdeauna ca sufletul e gazduit in interiorul trupului, am facut diferentierea dintre “acest” suflet si “acel” suflet. Era normal sa se gandeasca asa. Dar daca sufletul este pretutindeni in interiorul si in exteriorul trupului – in “aura” lui, dupa cum spuneam- atunci unde se sfarseste “o aura” si unde “incepe” cealalta? Acum ne dam seama  clar , in termini fizici, cum este posibil ca un suflet “sa nu se sfarseasca” si un altul “sa inceapa” si ca, din punct de vedere fizic, e adevarat ca noi cu Totii Una Suntem!
Dar daca nu exista nici un loc unde un suflet se sfarseste si altul incepe, atunci inseamna ca nu exista ceva ce se poate numi suflet individual?
Exista suflet individual, iata explicatia: aerul din casa este acelasi aer. Nu exista “un aer separat” in sufragerie. Cu toate acestea, ti se pare ca in sufragerie exista “un alt aer”. Fara discutie ca miroase altfel!. Din cauza faptului ca aerul a capatat caracteristici diferite, ti se pare ca este un aer diferit. Dar nu este. Este acelasi aer, care pare diferit. In hol miroase intr-un fel, in sufragerie  miroase a mancare. E posibil chiar sa intri intr-o camera si sa spui “Of, e inabusitor aici. Sa lasam sa intre niste aer”- ca si cand nu ar fi deloc aer. Dar bineinteles ca e sufficient aer. Ceea ce vrei tu sa faci este sa-i schimbi caracteristicile.
Ca si aerul din casa ta, energia vietii – ceea ce numim “Sufletul lui Dumnezeu” – are diverse caracteristici atunci cand inconjoara diverse obiecte fizice. Intr-adevar, pentru a forma acele obiecte, aceasta energie se concentreaza intr-un anumit mod. Pe masura ce particulele de energie se unesc pentru a forma material fizica, ele devin foarte dense. Sunt atat de puternic stranse una intr-alta, incat se lipesc. Ele incep “sa arate ca” entitati distincte, ba chiar “sa se simta astfel”. Adica , ele incep sa para “separate”, “diferite” de toata cealalta energie. Dar este aceeasi energie care se comporta in mod diferit. Acest comportament diferit este cel care face posibil ca Ceea Ce Este Intregul sa se manifeste ca Ceea Ce Este Multi.


Ceea Ce Este nu poate trai experienta de el Insusi ca Ce Este, pana cand nu isi dezvolta capacitatea de a se diferentia. Prin urmare, Ceea Ce Este Intregul se separa in Ceea Ce Este Aceasta si in Ceea Ce Este Aceea. (spus foarte simplificat). “Cocoloasele de energie” , care s-au concentrate in unitati discrete care tineau in ele fiintele fizice, sunt ceea ce voi ati ales sa numiti “suflete”. Vorbim acum despre partile  din Dumnezeu care au devenit o multime dintre Voi. Iata , astfel, dicotomia divina: Suntem numai Unul; Suntem Multi.
Pe masura ce energia se aduna, ea devine , deci, foarte concentrata. Dar, cu cat te indepartezi mai mult de acest punct de concentrare, cu atat energia se disipeaza mai mult. “Aerul devine mai subtire”. Aura se estompeaza. Energia nu dispare niciodata pe deplin, deoarece nu poate sa o faca. Ea este materialul din care se face totul. Ea este Tot Ceea Ce Exista. Dar ea poate deveni foarte, foarte subtire, foarte subtila – aproape ca “nu mai e acolo”. Apoi, intr-un alt loc (citeste , intr-o alta parte a Ei Insasi), ea se poate aduna din nou, se face inca o data “cocoloase” , pentru a forma ceea ce voi numiti materie si ceea ce “arata ca” o formatiune discreta. Acum, cele doua formatiuni apar separate una de alta, cand in realitate nu exista nici o separare.
Acesta este, in termini foarte, foarte simpli si elementari, explicatia intregului Univers.
Noi suntem cu totii aceeasi energie adunata, comprimata in moduri diferite pentru a creea forme diferite si materie diferita. Nimic nu “ este materie” in si prin el insusi. Adica nimic nu poate deveni materie prin el insusi. Iisus a spus: “Fara Tatal Eu nu sunt nimic”. Tatal a toate este gand pur. Aceasta este energia Vietii. Aceasta este ceea ce voi ati ale sa numiti Dragoste Absoluta. Acesta este Dumnezeu si Dumnezeita, Alfa si Omega, Inceputul si Sfarsitul. Este Totul-in-Tot, Cel care Misca Ramanand Nemiscat, Sursa Primordiala. Este ceea ce va straduiti sa intelegeti de la inceputurile timpurilor. Marele Mister, Enigma fara Sfarsit, adevarul etern. Suntem Unul si, astfel, acesta este Cel Care Esti Tu.

 

Sursa:  Neale Donald Walsch – “Conversatii cu Dumnezeu” vol III

 

 

Mituri si Adevarul despre Cine Suntem
11 Mar

Mituri si Adevarul despre Cine Suntem

Primul Mit al Civilizatiei voastre este ca fiintele umane sunt rele in mod intrinsec. Acesta este mitul pacatului originar. Mitul spune ca nu numai natura voastra este fundamental rea, ci si ca v-ati nascut in felul acesta.
Al Doilea Mit al Civilizatiei voastre, care provine din primul , este ca supravietuieste numai “ cel mai bine adaptat”.
Acest al doilea mit sustine ca unii dintre voi sunteti puternici si altii sunteti slabi si ca, pentru a supravietui, trebuie sa fiti unul dintre cei puternici. Faceti tot ce puteti pentru a va ajuta semenul. Cand e vorba de propria voastra supravietuire, aveti mai intai grija de voi insiva. Chiar ii lasati pe ceilalti sa moara. De fapt, mergeti si mai departe. Daca credeti ca, pentru ca voi si ai vostri sa supravietuiasca, trebuie chiar sa omorati pe cineva – chiar o faceti, definindu-va astfel ca fiind “cei bine adaptati”.
Unii dintre voi spun ca acesta este instinctual vostru fundamental. Se numeste “instinct de supravietuire” si acesta este mitul civilizatiei voastre care a format mare parte din etica sociala ce da nastere la multe dintre comportamentele voastre de grup.
Numai ca “instinctual vostru fundamental” nu este supravietuirea, ci, mai degraba, echitatea, unimea si dragostea. Acesta este instinctual fundamental al tuturor fiintelor constiente de pretutindeni. Este memoria aflata in celulele voastre. Este natura voastra intrinseca. Si astfel, primul mit al civilizatiei voastre se duce pe apa sambetei. Voi nu sunteti fundamental rai, nu v-ati nascut in “pacatul originar”
Daca “instinctual vostru fundamental “ ar fi “ supravietuirea” si daca natura voastra ar fi fundamental “rea”, nu v-ati arunca in mod instinctive sa salvati un copil care cade, un om care se ineaca sau pe cineva aflat in orice alt pericol. Pentru ca, exact asa va comportati, chiar cu riscul sa pieriti voi insiva; cand actionati , la indemnul instinctelor fundamentale, va aratati adevarata natura si nu va ganditi la ceea ce faceti.
Astfel ,instinctual vostru “fundamental” nu poate fi “supravietuirea”, iar natura voastra e clar ca nu e “rea”. Instinctul vostru si natura voastra reflecta esenta lui Cine Sunteti, ceea ce inseamna Echitate, Unime si  Dragoste.
Daca privim implicatiile sociale ale acestui lucru, e important sa intelegem diferentele dintre “echitate” si “egalitate”. Instinctul fundamental al tuturor fiintelor constiente nu este de a cauta egalitate sau de a fi egal.
Instinctul fundamental al tuturor lucrurilor vii este de a exprima unicitate si nu identitate. A crea o societate in care doua fiinte sa fie cu adevarat egale nu numai ca este imposibil, ci si indezirabil. Mecanismele din cadrul societatilor voastre care cauta sa produca adevarata egalitate – cu alte cuvinte , “identitate” economica, politica si sociala – actioneaza impotriva si nu pentru idea cea mai mareata si scopul cel mai inalt. Acestea sunt ca fiecare fiinta sa aiba oportunitatea de a produce rezultatul dorintei ei celei mai grandioase si sa se re-creeze pe ea insasi cu adevarat. Pentru aceasta se cere egalitate de oportunitate si nu egalitate pur si simplu. Aceasta se numeste ‘echitate’. Egalitatea pur si simplu , produsa de catre forte si legi exterioare, ar elimina si nu ar produce echitate. Ea ar elimina oportunitatea pentru o adevarata re-creare de Sine, care este cel mai inalt tel al fiintelor iluminate de pretutindeni. “

 Sursa :   Neale Donald Walsch “Conversatii cu Dumnezeu “ vol III

Neale Donald Walsch - Scrisoare deschisa catre Lumea noastra

nealewalsch1 Martie 2015

OARE CONVERSAŢII CU DUMNEZEU AU MENIREA DE A FI O NOUĂ RELIGIE?

Articole pe categorii

Articole noi