Acest site foloseste cookie-uri. Daca navigati pe acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.

contact@humanitysteam.ro
03 Mai
Publicat în Cuvinte din rai

"Viata Si Invataturile Maestrilor din Extremul Orient"

Fragment din cartea "Viata Si Invataturile Maestrilor din Extremul Orient"

de Baird T. Spalding
 
Carte2"Vi s-a aratat ceea ce ni se arata şi noua, că omul se manifesta complet intreg doar atata timp cât realizeaza constient acest lucru şi îşi foloseste în mod corect puterea şi stapanirea; dar în clipa în care, în sinele sau muritor, a conceput puteri duale, el a inceput să vada dual, si-a folosit greşit aceasta putere, şi a manifestat dualitatea; căci omul dispune de vointa libera şi aduce în manifestare ceea ce ii retine atentia. Atunci rezulta diversitatea şi marea separare, şi asta s-a intamplat pe tot Pamantul. Dar se apropie o schimbare. Diversitatea aproape că si-a atins limita, şi omenirea recunoaste că totul vine dîntr-o unica Sursa. Recunoscand asta, oamenii se apropie tot mai mult intre ei. Omul incepe să realizeze că orice alt om este fratele sau, şi nu inamicul sau. Când omul va înţelege asta pe deplin, el va vedea ca, aşa cum toţi au venit dîntr-o unica Sursa, toţi trebuie să se intoarca la acea sursa, sau să devina cu adevărat frati. Atunci el va fi în cer, şi va recunoaste că cerul inseamna pace launtrica şi armonie create de om chiar aici pe pamant. El va înţelege atunci că îşi faureste raiul sau iadul, după cum alege. Acest rai a fost conceput corect, dar a fost rau plasat că fiind în spatiu. Omul va recunoaste că Dumnezeu locuieste înlăuntrul sau, şi nu numai înlăuntrul sau, ci în orice lucru din jurul lui, în orice piatra, copac, planta, floare, şi în orice lucru creat; că Dumnezeu este chiar şi în aerul pe care il respira, în apa pe care o bea, în banii pe care ii cheltuieste; că Dumnezeu este substanta tuturor lucrurilor. Când el respira, il respira pe Dumnezeu şi aerul, în aceeasi masura; când îşi imparte hrana cu altii, il imparte în aceeasi masura pe Dumnezeu.

Dorinta noastra nu este de a forma noi culte sau secte. Credem că bisericile existente astazi sunt suficiente, şi sunt centrele rationale din care oamenii pot fi ajutati în a-L realiza pe Dumnezeu, prin Christul din toţi. Cei atasati bisericilor trebuie să realizeze că biserica nu reprezinta decât un lucru: Constiinta Christica din toata omenirea. Dacă ei înteleg asta, unde mai poate exista diversitate, decât în conceptia minţii limitate a omului, şi nu în biserica? Prin ce mai difera atunci o biserica sau o societate, de o alta? Gandul diversitatii, care exista astazi, se gaseste doar în mintea limitata a omului. Vedeti la ce a condus aceasta diversitate, la mari razboaie, ura adanca nascuta intre natiuni, familii şi chiar indivizi, şi toate din cauza că o organizatie bisericeasca sau alta a considerat că doctrina sau crezul ei este mai bun decât al alteia. Dar în realitate toate sunt acelasi lucru, căci toate conduc în acelasi loc. Nu este posibil că fiecare să aiba raiul ei; căci dacăar fi aşa, atunci un individ care si-a incheiat misiunea particulara legata de o organizatie bisericeasca, şi este gata să-şi primeasca recompensa, ar fi obligat să-şi petreaca restul existentei cautand, prin labirintul de raiuri, pe acela destinat lui. Organizatiile bisericesti şi cei asociati cu ele se apropie cu fiecare zi, şi va veni timpul când vor fi uniti că unul. Când toţi sunt că unul, nu va mai fi nevoie de o organizatie.

Dar eroarea nu tine doar de organizatiile bisericesti. Putini oameni s-au trezit la înţelegerea a ceea ce le rezerva viaţa cu adevărat. Vedem că marea majoritate a oamenilor se lasa dusi de valurile vietii, nemultumiti, derutati, coplesiti sau nesiguri. Fiecare trebuie să invete să pretuiasca viaţa şi să inceapa să exprime, din centrul propriei sale vieti, prin actiune consecventa şi hotarata, darurile pe care Dumnezeu i le-a daruit. Fiecare trebuie să-şi dezvolte propria viata. Nu este posibil că unul să traiasca în locul altuia. Nimeni nu poate da expresie vieţii tale în locul tau, şi nimeni nu-ti poate spune cum trebuie sa-ti construiesti viata. Asa cum Tatal are viaţa în Sine, tot aşa El a dat Fiului să aiba viaţa în El. Sufletul nu poate realiza asta când se lasa să pluteasca în voia vietii, căci intregul scop al vieţii i se reveleaza în privilegiul şi oportunitatea de a exprima divinul Eu launtric. Scopul lui Dumnezeu pentru om este că omul este şi va fi după chipul şi asemanarea Sa Divina. A exprima ceea ce Dumnezeu a conceput pentru el, ar trebui să fie cel mai mare tel al omului în viata. Când Isus era pe varful muntelui şi ucenicii Sai au venit la El, vedeti ce cuvinte înţelepte le-a spus. Constiinta Lui se trezise la aceasta înţelegere şi El devenise neclintit în inalta conceptie că omul poate progresa până la deplina putere numai atunci când are un ideal adevărat, un scop adevărat în viata. O samanta poate incepe să incolteasca numai atunci când este ferm fixata în pamant. Puterea launtrica Divina poate aduce în manifestare o dorinţa adevarata numai când aceasta este fixata ferm în sufletul omului. Trebuie să stim toţi, că şi Isus, că primul impuls spiritual spre exprimare este dorinţa hotarata de a exprima.

Isus a spus: Fericiti cei saraci cu duhul, realizand că orice limitare din viaţa care poate crea în individ o dorinţa de a se inalta deasupra limitarii şi de a se elibera de ea, este buna. El a înţeles că necesitatea este profetia indeplinirii. El vedea orice nevoie că pe un ogor pregatit de semanat. Dacă samanta este plantata, apoi ajutata să creasca şi să rasara, ea va satisface nevoia. Nevoia sau dorinţa, sunt neînţelese în derularea vietii. Unii mari invatatori au spus că ar trebui smulse din inima. Isus a spus: Vai celor ce sunt multumiti! Dacă esti multumit, esti într-un impas. Pentru a gasi viaţa deplina, trebuie să cauti, în fiecare moment, să exprimi viaţa pe deplin. Dorinta pentru asta este impulsul spre ea. Epuizat de a se tari prin pulberea pamantului, omul tanjeste să zboare, şi acest dor il indeamna să gaseasca manifestarea legii care ii va permite să se ridice mai presus de aceasta limitare a lui. Gasind-o, va fi capabil să mearga unde doreste, fără ideea de timp sau de distanta. S-a mai spus că omul propune şi Dumnezeu dispune. Adevarul este invers: căci Dumnezeu propune şi omul dispune; dacăomul este atat de puternic, el poate face tot ce face Dumnezeu. Nu poate face Fiul ceea ce a facut Tatal?

Faptul că lucrurile exterioare nu reusesc să ne satisfaca conduce sufletul spre cautarea puterii launtrice. Atunci individul poate descoperi acel EU SUNT, poate cunoaste că înlăuntrul sau se afla toata puterea care satisface sufletul, ii împlineşte orice nevoie şi dorinţa. Aceasta cunoastere nu poate veni până când individul nu este impins de loviturile vieţii să caute acest plan interior al pacii şi linistii. Când el stie că EU SUNT este implinirea dorintei sale, dorinţa este implinita. A cauta în afara Eului Divin pentru indeplinirea propriei dorinte, este o nebunie. Ca să evolueze, Eul trebuie să realizeze progresul.

Si atunci, ce mare realizare, ce trezire este cunoasterea lui EU SUNT! Sa stii că inlauntru este puterea, substanta şi înţeligenta din care toate lucrurile îşi iau forma! şi a sti ca, în momentul în care s-a format o idee clara şi adevarata a dorintei, puterea, înţeligenta şi substanta spiritului trebuie să curga spre ea şi s-o aduca în manifestare! Nu sunt acestea comorile din ceruri, pe care nu le zaream? Aici, în neformat, comori nelimitate se afla ascunse în noi înşine. cât de limpede e acest lucru pentru cel ce a găsit perla! Reflectati la Cauta, inainte de toate, Imparatia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui (dreapta folosinta), şi toate aceste lucruri îţi vor fi adaugate. Motivul pentru care ele nu sunt adaugate este faptul că ele sunt facute din insasi esenta spiritului. Constiinta trebuie să descopere mai intai spiritul, inainte de a crea lucrul dorit.Cel trezit percepe principiul creator înlăuntrul sau; apoi il înţelege, şi înţelegerea să este sansa vieţii sale. El are viziunea, sau devine constient de posibilitatile sale, de cele aflate inaintea lui. Cu cunoasterea faptului că puterea creatoare este înlăuntrul lui, el îşi aminteste dorinţa inimii sale; aceasta devine un ideal sau un model care ii da puterea şi substanta pentru a-l implini. EU VAD este conceptia sufletului, este pământul Fagaduintei, visul devenit realitate, spre care sufletul poate privi plin de credinta. Desi poate să nu fie stapanit în mod constient, el trebuie să ia o forma vizibila, în masura în care este implinita legea. O sumedenie de experiente trebuie infruntate şi depasite. Doar asta face sufletul să merite recompensa. Intelegand viziunea că Pamant al Fagaduintei, ideal care trebuie realizat sau să devina real, sufletul vede acum numai binele, obiectul dorintei sale. Aici nu trebuie să existe indoiala, oscilatii sau limitare, căci ar fi fatal. Trebuie să credem în viziune şi să insistam asupra ei. Aceasta viziune este ideala şi la fel de necesara că şi planurile şi schitele unei cladiri. Trebuie să credem în viziune, aşa cum constructorul are incredere în planurile şi schitele furnizate de arhitect. Orice altceva în afara de adevăr trebuie inlaturat.

Toate marile suflete cred în viziunea lor. Orice lucru implinit a fost mai intai o viziune, o idee-germen plantata în suflet, apoi lasata să se dezvolte şi să rasara. Aceste suflete nu se lasa influentate niciodata de neincrederea altora. Ei sunt gata să se sacrifice pentru viziunea lor, cred ferm în ea, ii sunt fideli, şi le este lor după credinta lor. Isus a ramas credincios şi ferm stabilit în viziunea Sa. El si-a urmat fidel planul Sau, chiar şi atunci când cei mai dragi şi mai apropiati Lui au fost neincrezatori şi neloiali. şi a fost pentru El după credinta Sa. şi aşa este pentru toţi.

Când individul porneste spre Tara Fagaduintei, tara intunericului trebuie abandonata, uitata. El trebuie să paraseasca intunericul şi să porneasca spre lumina. Este imposibil să mergi şi să stai pe loc în acelasi timp. Vechiul trebuie abandonat pentru a se adera la nou. El trebuie să uite lucrurile pe care nu doreste să şi le aminteasca, şi să-şi aminteasca numai lucrurile pe care doreste să le pastreze. Una e la fel de esentiala că şi cealalta. Numai viziunea trebuie să si-o aminteasca, dacăo doreste implinita. El trebuie să-şi aminteasca, pastrand în minte, viziunea pe care doreste s-o reproduca. Trebuie să uite, să refuze să-şi aminteasca, ceea ce nu doreste să reproduca. Orice idee, gand, cuvant sau fapta trebuie să fie conforma cu viziunea pentru a o aduce la indeplinire. Aceasta este adevarata concentrare, concentrarea devotiunii, centrarea fortelor asupra esentialului. Asta inseamna să iubesti idealul. Numai prin Iubire poate fi exprimat un ideal. Iubirea face că idealul să devina real.

Daca la inceput el esueaza, trebuie să fie hotarat şi să insiste. şi aceasta este exercitarea vointei, chemarea increderii în sine, exprimarea credintei, dirijand puterea spre ideal. Idealul n-ar putea fi atins niciodata fără aceasta directionare constienta a puterii, aceasta exercitare a vointei; şi totusi ar fi fatal pentru ideal dacăvointa nu ar fi tot ideala. Vointa trebuie să aiba aceeasi calitate că şi idealul pe care il slujeste. Dacă vointa nu contine dorinţa de a sluji, puterea pe care vointa doreste s-o directioneze nu poate fi eliberata din suflet. Vointa de a fi slujit intoarce curentul vieţii impotriva sufletului. Vointa de a sluji mentine curentul vieţii curgand prin suflet, şi mentine sufletul în emisie radiala. Slujirea da un tel viziunii. Ea elibereaza Iubirea în viata. Cum poate fi exprimata Iubirea, decât curgand prin cel care exprima viata? Dacă ea curge prin constiinta, intregul organism raspunde; ea face să vibreze fiecare celula cu Iubirea pe care o exprima. Atunci trupul devine armonizat; sufletul devine iradiant; mintea devine iluminata; gandirea devine profunda, stralucitoare, vie, clara; vorbirea devine pozitiva, adevarata, constructiva; carnea este reinnoita, purificata şi vitalizata; problemele sunt rezolvate şi toate lucrurile îşi dobandesc adevarata lor pozitie. EU SUNT este exprimat prin Eu, şi Eu-lui nu-i mai este ingaduit să-l suprime pe EU SUNT. Dacă trupul nu ar fi supus spiritului, cum ar mai putea să exprime spiritul? Mintea constienta trebuie să caute şi să doreasca spiritul, că să invete puterea spiritului. În acest fel, individul recunoaste că spiritul inseamna satisfacerea tuturor nevoilor. Nicicum nu i se poate da o exprimare mai inalta decât atunci când este lasat să satisfaca nevoile celorlalti.

Curgerea spre ceilalti este cea care deschide tezaurul spiritului. Acel Vreau să slujesc este cel care deschide nelimitata trezorerie a lui Dumnezeu pentru toţi, şi aduce sufletului realizarea sa.Sufletul s-a intors spre casa Tatalui de indata ce a vrut să slujeasca. Risipitorul care slujeste devine fiul sarbatorit; sarmanul care se hranea cu coji devine print al unei case regale, casa propriilor sale posibilitati. El cunoaste Iubirea lui Dumnezeu, şi înţelege, şi ia în stapanire darul Tatalui sau. Numai un Fiu poate primi acest dar. Nici un servitor, nici un ticalos nu poate să se bucure de mostenirea Fiului. Servitorul cauta permanent să obtina, Fiul deja a mostenit tot ce are Tatal. Când recunoastem că apartinem casei Tatalui şi că suntem mostenitori a tot ce are Tatal, atunci putem incepe să traim aşa cum vrea Tatal că noi să traim. Iata că acum suntem Fiii lui Dumnezeu. Constiinta Fiului cauzeaza implinirea; constiinta servitorului cauzeaza lipsa. Vom vedea că orice dorinţa a inimii este indeplinita de Tatal de indata ce indeplinim datoria Fiului în gandire, cuvant şi fapta. Vom descoperi că Fiii lui Dumnezeu sunt liberi."

03 Mai
Publicat în Cuvinte din rai

Iubirea curge

Iubirea curge. Iubirea curge ca un rau mare fara de sfarsit si chiar daca nu o poti simti intotdeauna, ea este acolo, curgand fara sa se opreasca, sprijinindu-te mereu, sustinuandu-te sus.

Caci tu si viata ta sunt ca o floare de lotus plutind pe acest rau al iubirii. Cateodata raul curge repede intr-adevar; cateodata sunt pietre care strivesc o petala a ta. Dar inca este iubire, iubire care e fundatia a tot ce este, forta care iti mentine plutirea si miscarea, forta care conduce viata ta.

Cand intunericul fricii coboara, sa stii ca raul inca curge si te mentine sus. Caci intunericul va trece, soarele va straluci din nou si atunci vei vedea inca odata marea glorie a frumusetii din jurul tau, in tine, o parte din tine.

Caci tu si raul sunteti una, curgand fara oprire si cand viata ta ca floare de lotus s-a sfarsit, pur si simplu vei deveni o parte a raului iubirii, pentru a curge mereu, pana cand urmatoarea samanta a vietii se naste.

www.carriehart.com
Traducere: Lacramioara Caragea

01 Sep
Publicat în Cuvinte din rai

Despre viata cu Valeriu Popa

Frica micşorează diametrul vaselor de sânge, ca urmare a unei vărsări excesive de adrenalină în sânge. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzeză boli organice, cum ar fi boala coronariană (ischemia), hepatita, impotenţa şi frigiditatea sexuală, boli de piele, nevroze şi psihoze.valeriu-popa 
 Gelozia de regulă provoacă scăderea vederii, auzului, scleroza în plăci, traumatismele capului, diabet, inflamaţii articulare. Dacă gelozia este grevată de trufie, atunci este de două ori mai periculoasă.
 
 Când cineva te jigneşte nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiească prin boli şi nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta ea vine prin moarte Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiaţi, de aceea în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profunzime. Se cuvine să iertăm nu numai în gând ci şi cu sufletul.
 
 Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate. Dependenţa naşte frica, îndoiala, depresia şi supărarea. Nu căutaţi plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe aduc ca rezultat suferinţa.
 
 Cu cât veţi intensifica dorinţele omeneşti cu atât  va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere. Orice dorinţă când se agaţă de tine devine stăpânul tău.
  
 Când eşti mânios, mânia devine stăpânul tău, te acaparează complect. Astfel mânia ta, în această stare, va face lucruri pe care mai târziu le vei regreta.
  
  Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre problemele noastre noi ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora. Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căutaţi milă sau compătimiri.
 
 Ţânţarii şi furnicile apar când este prezentă trufia.  Când ţânţarul vă înţeapă este o umilinţă pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decât dvs. şi reuşeşte să vă înţepe simţitor. În această situaţie dacă nu vă enervaţi trufia descreşte. Deci ţânţarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului şi micşorarea trufiei..
 
 Nu trebuie să avem în casă icoane făcute de hoţi, puşcăriaşi şi oameni preponderent negativi, pentru că energia stocată în aceste obiecte de cult ne atacă sistemul imunitar, ca şi hainele cumpărate de la second-hand, purtate de alţi oameni. 
 
 Hainele, simbolul câmpului energetic,  memorează şi păstrează câmpul energetic al stăpânului. De aceea nu este bine să dăruim altor persoane hainele noastre, ci să le ardem.

 Dacă aveţi o mare supărare sau tristeţe încercaţi să nu aduceţi sentimente acasă. Ieşiţi în stradă - cu deosebire în locurile înverzite – şi plimbaţi-vă. Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic. Dacă locuiţi de câţiva ani şi a-ţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea faţă de iubire, rugaţi-vă. 
 
 Dacă vorbim la telefonul mobil în primele 30 de secunde energia organismului blochează influenţele negative, ulterior începe să cedeze lent.  O convorbire telefonică ce durează mai mult de un minut se poate răsfrânge negativ asupra sănătăţii. De altfel, oricât ar părea de straniu, cel mai puternic pătimeşte nu zona capului, ci zona sistemului genito-urinar. După o convorbire de trei minute are loc deformarea câmpului în zona capului, în zona sternului (adică are loc slăbirea sistemului imunitar) şi, de asemenea, în zona primei chakre. O convorbire telefonică care depăşeşte un minut este de nedorit.
 
 Mâncatul este un serviciu divin şi, ca atare, nu trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă apăsătoare. Măncarea ne poate da energii superioare dacă este binecuvântată de Dumnezeu şi este gătită cu devotament spiritual. Cea mai bună măncare, cel mai sănătos meniu natural, se transformă în otravă în corpul dvs. dacă atmosfera în care gătiţi (gândurile şi sentimentele) şi măncaţi este tensionată.
 
 Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte. Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii.
Dacă un om fură şi înşelă pe alţii o viaţă întreagă, el va fi pedepsit să suporte şi pagubele pe care le-a făcut altora.

 În concluzie,cel care a făcut bine va recolta binele, iar cel care a făcut un rău fizic sau spiritual va recolta răul fizic sau spiritual.

 Ataşament  înseamnă alipirea sufletului de ceva sau cineva (părinţi, persoana iubită, copii, profesie, obiecte, daruri etc).

 Ataşamentul faţă de cele pământeşti produce un uriaş rău lucrului de care ne ataşem, în acelaş timp suferă şi cel ce se ataşează.Dacă omul se ataşează sufleteşte de: hrană, plăceri sexuale, casă, avere, bani etc. sufletul lui este cuprins de lăcomie, de ură şi frustare. În această situaţie el trebuie să piardă toate bunurile pentru a-şi purifica sufletul.Omul ştie foarte bine că nu va lua nimic cu sine în mormânt.

 Cu cât suntem mai ataşaţi de stabilitate cu atât mai greu suportăm schimbările vremii şi suntem mai bolnăvicioşi. Ataşamentul faţă de dorinţe duce la destrămarea relaţiilor familiare şi a acelora din afara familiei. În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit.

  Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat cu atât mai mult creşte dependenţa de el.  Dependenţa de valorile umane ne va omorî încetul cu încetul şi spiritul şi sufletul.

 Când căsătoria este bazată numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi îndelungată.

 Când sentimentele slăbesc intervine înşelarea, iar căsnicia se destramă. Familiile care sunt întemeiate în primul rând pe prietenie şi respect sunt fericite şi durează mult.
  
 Un soţ trebuie să evite să o transforme pe soţie într-o copie fidelă a sa. Fiecare om are personalitatea lui proprie şi astfel de tentative sunt împotriva firii, ducând în timp la destrămarea cuplului. Nu-l consideraţi pe celălalt ca fiind un obiect destinat să vă servească, ci ca pe o fiinţă divină, cu individualitate şi cerinţe proprii.
 
 Violenţa în famile vine din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână deasupra întregii situaţii. Cînd controlezi o altă fiinţă îi iei energia, îţi faci plinul pe socoteala altuia. Astfel  devii vampir energetic. Ori de cîte ori cădem în acest prost obicei ne deconectăm de la sursă şi intrăm în suferinţă.

 Răcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară. Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ură. O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi / femei se transformă într-un program de autodistrugere. Dacă doi parteneri abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, atunci ei nu merită să rămână împreună.. Femeile din viaţa ta sunt doar începutul experienţei tale cu ele. Dacă te părăsesc ia-le aşa cum sunt şi mulţumeşte-le că te-au părăsit. Căsătoria trebuie studiată întâi cu ochiul, apoi cu microscopul şi în sfârşit cu telescopul. Cu cât ne concentrăm lăuntric asupra vieţii îmbătrânim şi ne despărţim repede de viaţă. Atunci când soţia este geloasă îşi critică în permanenţă soţul şi e nemulţumită de acesta, atunci ea amplifică brusc în propria persoană şi în copiii săi posibilitatea apariţiei unor afecţiuni.
 
 Gelozia şi supărarea unei femei generează tocmai acele afecţiuni care ne scurtează viaţa, apropiind bătrâneţea. Uneori la femeie gelozia, supărările şi pretenţiile pot fi atât de profunde încât soţul poate muri sau se poate îmbolnăvi grav. Bărbaţii geloşi şi femeile geloase nici nu bănuiesc că ei mutilează în primul rând sufletele copiilor lor şi că omoară copiii care încă nu au apărut pe lume. Pentru ca să se nască un copil armonios bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt.
 
 Femeia geloasă şi supărăcioasă atacă în plan subtil pe soţul său. În această situaţie soţul fie se va îmbolnăvi în permanenţă, fie va deveni alcoolic, fie va divorţa. Dacă sunteţi gelos şi vă amplificaţi sentimentele agresive de profunzime, atunci puteţi avea probleme cu orice animal, veţi putea avea şi alergie şi boli contactate de la ele.
 
 De asemenea, veţi putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor. Dependenţa naşte agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala purifică sufletul omului şi îi fortifică sistemul imunitar. Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag gelozia. Cu cât este mai puternică dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea.
  
 Cearta, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forţă destructivă.Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor. Este mai bine să plângeţi decât să urâţi. Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci când plîngeţi agresiunea apărută se distruge.

  Dragostea are o mare putere de vindecare fizică, mentală, emoţională şi spirituală. Plăcerea de a bârfi, minţii şi răni alţi oameni provoacă efecte karmice devastatoare pentru sufletul care critică. El se condamnă singur să trăiască în închisoarea neliniştii interioare.

 Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat ne putem vindeca de o boală gravă. Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune v-a iradia atât de multă iubire către întreaga lume încât iubirea se va întoarce la tine din belşug.
 
 Cum dăruieşti aşa primeşti. Răzbunându-te te faci egal cu adversarul. Iertându-l te arăţi superior.Iertând ne eliberăm pentru a ne putea înălţa. Să fim conştienţi că iertând îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci iertând oferim libertate.

 Să alegi calea iertării,  pentru că numai ea desface rana încleştată în timp. Că de nu iertaţi voi, nici Tatăl vostru nu vă va ierta vouă greşelile Adevărata cauză a narcomaniei şi alcoolismului este un nivel scăzut de iubire. Aceasta apare din cauza unor puternice frustări, a reprimării dragostei faţă de oameni.

 Omul trebuie să înceteze să mai poarte supărare pe lumea din jur, să intre în armonie cu ea. Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers.

  Gândul este cel care aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră. Toate gândurile emise plutesc în aer ca nişte mine ameninţătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gândire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme.

 De aceea există o lege a naturii şi a ştiinţei conform căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine. De aceea străduinţa de a ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace şi iubire constituie un act protector pentru noi.

 Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu: gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente   etc. se întorc la noi producănd efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic.

 De aceea nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. De aceea oricând aveţi gânduri negative despre o persoană să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei.

  Când ne gândim la cineva se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim. De aceea, orice  gând rău reprezintă un atac  energetic care aduce un prejudiciu omului  respectiv. Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru. Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău atât sieşi cât şi unui alt om.
 
  Imaginaţia are puterea de a crea realitatea.
 Câmpul părinţilor începe să distrugă câmpul copilului şi acesta se va naşte bolnăvicios, fricos, obsedat. Faptele mamei şi comportamentul în timpul sarcinii determină soarta şi sănătatea viitorului copil. Părinţii le transmit copiilor o informaţie complectă a comportamentului lor şi al strămoşilor lor. Această informaţie stă la baza formării destinului copilului, a corpului, caracterului şi spiritului acestuia.

  Principala informaţie ereditară se transmite nu numai genetic, dar şi prin intermediul câmpului. Mama este indisolubil legată prin câmp de copilul său şi, de aceea,  trăirile emoţionale ale mamei îl influenţează activ pe acesta. Dacă este vorba de ură, de separare de omul iubit, acest lucru va însemna o adevărată catastrofă pentru copil. Structura negativă a câmpului femeii determină multe din viitoarele nenorociri ale copilului. O ură puternică, nutrită în timpul sarcinii acţionează asupra copilului care se va naşte supărăcios sau pot apărea tulburări ale vederii sau auzului.

 Dacă o femeie îşi reprimă sentimentele de iubire faţă de soţul ei, acest lucru se va răsfrânge neîntârziat asupra copilului. Să nu uitaţi că atunci când ucideţi iubirea înfăptuiţi o crimă.

 Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului,care poate determina diferite neplăceri în viaţa, atât a celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă.

 Supărarea copilului pe părinţii săi, a părinţilor pe copii creiază ruperea şi deformarea celor mai fine structuri energetice, cu consecinţe din cele mai grave. Pentru ca să se nască un copil armonios bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt. În timpul sarcinii femeia trebuie să fie liniştită şi răbdătoare şi nu trebuie să se supere sau să trăiască sentimente negative..
 Ea trebuie să accepte cu seninătate realitatea, aşa cum este şi să nu admită părerile de rău în legătură cu trecutul sau să grăbească viitorul.
  Femeile gravide să nu vizioneze filme care răspândesc violenţa, întrucât agresivitatea lor subconştientă devine necontrolabilă, cu efecte devastatoare asupra psihicului şi trupului viitorului copil. De aceea oamenii adulţi şi copiii ar trebui să vizioneze numai opere de artă, al căror nivel de agresiune subconştientă este negativ. Naşterea cu picioarele înainte şi prin cezariană reprezintă o trufie ridicată a mamei copilului. Naşterea prematură înseamnă umilirea mândriei. Copiii născuţi prematur sunt deosebit de slabi şi bolnăvicioşi, iar aceasta înseamnă aceaşi blocare a mândriei.
 
  Când  părinţii aleg numele copilului acesta se fixează în karma copilului şi îi influenţează structurile câmpului. Numele se întipăreşte în câmpul bioenergetic şi depinde de karma celui al cărui nume îl poartă copilul. Înainte, nu întâmplător, copiilor li se dădeau nume de sfinţi. Karma luminoasă, pură a sfinţilor se unea cu karma copilului, îl proteja şi acţiona în favoarea lui.

 Dându-i copilului numele unei rude riscăm, deoarece greşelile şi viciile sale va trebui să le ispăşească cel care a luat odată cu numele şi o parte din karmă, adică copilul.
 
 O bunică în anii săi de tinereţe a iubit un om, însă nu a dorit copilul şi a făcut avort. Pentru uciderea iubirii şi a copilului a trebuit să plătească fiica şi nepoata, adică urmaşii ei. În cazul unei lovituri cu pumnul suferă unul singur – vinovatul, în cazul lovirii bioenergetice întrucât omul este la nivelul biocâmpurilor, într-o conecsiune directă cu toate rudele sale, cu copii săi, lovitura traversează întregul lanţ de rudenie. Şi ca recul, vine pedeapsa împotriva agresorului şi a familiei acestuia.

 O femeie şi-a sfătuit prietena să facă un avort, la rândul lui bărbatul a insistat ca soţia să avorteze. Această dorinţă exprimată în cuvinte sau în gând de a nimici viitorul copil este o încălcare a legilor pentru care omul plăteşte cu sănătatea şi cu soarta sa.
  
 O femeia ş-a abandonat copilul în spital. Prin aceasta ea a săvârşit o crimă atât de mare încât nimeni n-o putea absorbi de pedeapsă. Dragostea faţă de copii face parte din cele mai înalte legi ale universului şi de aceea orice formă de încălcare a acestei iubiri, exprimată prin renegarea copilului, refuzul de a avea copii sau de a purta o sarcină, ne mai vorbind de avort, în special în fazele înaintate, renegarea omului iubit şi nu numai cu faptele, cu vorba, ci chiar şi cu gândul, poate duce la urmări din cele mai grave.
 Sub nici un motiv să nu spui unui copil: eşti leneş, nu eşti bun de nimic, eşti prost etc. fiindcă aceasta  creează în el cusurul ce i se reproşează.

 Mama care spune copilului: uite dacă ai să fii cuminte, dacă ai să înveţi bine îţi cumpăr cutare lucru face din copilul său un sclav al cărui stăpân va fi lucrul promis. Dacă părintele îndeplineşte toate capriciile copilului şi începe să depindă de acesta, copilul se transformă într-un tiran şi poate muri. Dacă copilul este ocrotit în permanenţă el se va deprinde a nu se mai păzi singur şi în acest mod îşi va pregăti primejdii în viitor. Mamele care se sacrifică până la umilinţă pentru binele copiilor lor sfârşesc într-o mare amărăciune.

 La fel şi copiii, de a căror naştere părinţii nu s-au bucurat, sunt profund nenorociţi, întrucât trăiesc într-un chin spiritual.
  
 Copiii trataţi cu asprime nu devin buni. Ei vor vedea în părinţii lor adevăraţi duşmani, cănd aceştia întrebuinţează continuu pedepse şi ameninţări. Egoismul, cruzimea închid canalele energetice de legătură cu Dumnezeu şi omul respectiv nu mai primeşte energia necesară întreţinerii vieţii.
  
 În această situaţie el este nevoit să ia energia de la alţi oameni, devenind vampir energetic. Acest lucru distruge sistemul de protecţie al copiilor săi.
 
 Copii încep să fie bolnavi, pot avea tulburări psihice şi alte probleme. Când simţiţi că cineva vă fură energia,rugaţi-vă ca aceluia să-i fie dăruită iubirea divină şi energia care-l va schimba, îi va purifica sufletul şi-L va uni cu Dumnezeu. Răul nimicitor şi total vine atunci când copiii majori şi capabili de muncă continuă să trăiască lângă mama lor, să se bazeze pe ea, iar ea, la rândul ei, permiţând să fie exploatată din toate punctele de vedere. În acest mod străzile se umplu în permanenţă de copii neajutoraţi, incapabili de a se îngriji pe ei însăşi.

 Să mulţumeşti părinţilor ceea ce eşti tu astăzi, iar copiii tăi ţie îţi vor mulţumi pentru ceea ce vor fi ei mâine. Egoismul şi interesul personal ne izolează de restul oamenilor şi acest simţ al separării îi face pe oameni insensibili la nevoile altora. 
 
 O persoană egoistă manifestă un ataşament excesiv pentru ea însăşi, este o plagă socială.
 Egoiştii au foarte puţini prieteni. Câteva cunoştinţe şi relaţii superficiale le umplu viaţă. Contactele cu ceilalţi sunt limitate. Prin felul de a gândi se închid în lumea lor strâmtă.

  Prin gândurile voastre puteţi să schimbaţi un egoist făcându-l generos. Să se emită spre el numai vibraţii de generozitate şi bunăvionţă. Dispreţul faţă de noi şi profunda nemulţumire faţă de sine constituie o agresiune faţă de Dumnezeu. Dispreţul şi blamarea omoară înainte de toate iubirea faţă de un alt om. Orice ticăloşie ar comite un om împotriva noastră noi nu avem dreptul să respingem iubirea faţă de el.

 Bărbatul care dispreţuieşte femeia se degradează spiritual, începe să sufere de diferite boli şi îmbătrâneşte mai repede ca de obicei. Trebuie să vă schimbaţi atitudinea faţă de femei şi faţă de situaţiile legate de ele. 

 Trufia şi dispreţul faţă de oameni generează lipsa voinţei de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieţii. Ura este o forţă care te leagă de persoana pe care o  urăşti.
.
 Ancorarea de înţelepciune dă naştere dispreţului. Acesta începe de la cap. De aceea se blocheză biocâmpul în regiunea capului. În curând dispreţul se întoarce împotriva propriei persoane. De aceea, se deteriorează câmpul în jurul rinichilor şi apare distrugerea acestora.
 
 
 Nimeni nu poate strânge bani dacă-i dispreţuieşte.
 
 Zgârcenia şi economia aduc boală şi dezastre.
 
 
 Multumesc Doamne pentru Tot ceea ce imi daruiesti!

 

Sursa:http://health.groups.yahoo.com/group/gnosa-grup/

02 Sep
Publicat în Cuvinte din rai

Oul

Erai in drum spre casă când ai murit.
A fost un accident. Nimic deosebit sau spectaculos, totuşi, un accident fatal. Ai lăsat in urma ta o soţie şi doi copii. A fost o moarte nedureroasă. Cei din echipa medicală pentru urgenţe au făcut tot posibilul ca să te salveze, dar în zadar. Trupul tău era atât de rău zdrobit, încât a fost mai bine pentru tine aşa, crede-mă.fetus

Şi atunci a fost momentul în care te-ai întâlnit cu mine.
- Ce... ce s-a întâmplat? ai intrebat. Unde mă aflu?
- Ai murit, ţi-am răspuns eu, direct. N-are rost să ne ascundem după degete.
- Era un... camion care a derapat...
- Da, am zis eu.
- Am... am murit?
- Da. Dar nu te amărî pentru asta. Toata lumea moare, spusei eu.
      Te-ai uitat în jur. Nu era nimic. Doar tu şi cu mine.
 - Ce este locul ăsta? ai întrebat. E viaţa de apoi?
 - Mai mult sau mai puţin, am zis eu.
 - Tu eşti Dumnezeu? ai întrebat.
 - Da, am răspuns. Eu sunt Dumnezeu.
 - Copiii mei... nevasta mea, ai zis tu.
 - Ce-i cu ei?
 - Au să se descurce?
 - Asta-mi place să văd, am spus. Tocmai ai murit şi principala ta preocupare e pentru familia ta. Asta înseamnă că eşti un om de bună calitate.
       Te-ai uitat la mine cu fascinaţie. Pentru tine, nu semănam cu Dumnezeu. Arătam ca un simplu om. Sau chiar ca o femeie. Cu o oarecare umbră de autoritate, poate. Mai degrabă un învăţător de şcoală primară decât Atotputernicul.
- Nu te îngrijora, spusei. Au să se descurce. Copiii tăi au să te ţină minte ca fiind perfect în toate privinţele. N-au avut timp să înceapă să te dispreţuiască. Soţia ta o să plângă de ochii lumii, dar în taină se va simţi uşurată. Ca să fim sinceri, mariajul vostru se destrăma. Dacă asta te consolează cu ceva, se va simţi foarte vinovată că s-a simţit uşurată.
- O, ai zis tu. Şi acum ce se întâmplă? Mă duc în Rai sau în Iad sau ceva de genul ăsta?
       - Nici una, nici alta, am spus. Te vei reîncarna.
       - Ah, ai spus tu. Va să zică hinduşii aveau dreptate.
       - Toate religiile au dreptate in felul lor, am spus. Hai cu mine.
       M-ai urmat in plimbarea noastra prin vid.
       - Unde mergem?
       - Nu mergem undeva anume, am spus. Doar ca e placut sa ne plimbam in timp ce stam de vorba.
       - Atunci, cum stau lucrurile? ai intrebat. Cand ma nasc din nou, n-o sa mai stiu absolut nimic, nu-i asa? Voi fi un bebelus. Deci toata experienta mea si tot ce-am facut in viata asta n-o sa mai conteze.
 - Nu-i asa! am spus. Ai in tine toata cunoasterea si toate experientele din toate vietile tale trecute. Doar ca nu ti le amintesti in momentul asta.
       M-am oprit si te-am cuprins pe dupa umeri.
       - Sufletul tau este magnific, gigantic si mai frumos decat poti tu sa-ti imaginezi. O minte omeneasca poate sa cuprinda doar o particica minuscula din ceea ce sunteti. E ca si cum ai baga degetul intr-un pahar cu apa ca sa vezi daca e calda sau rece. Introduci o mica parte din tine in vas si, cand o scoti, ai castigat toata experienta pe care aceasta a avut-o. Ai fost intr-un corp omenesc in ultimii 48 de ani, asa ca inca nu te-ai destins si n-ai simtit inca restul imensei tale constiinte. Daca am ramane destul timp aici, ai incepe sa-ti amintesti totul. Dar n-are rost sa faci asta intre fiecare dintre vieti.
      - De cate ori m-am reincarnat, deci?
      - O, de multe ori. De nenumarate ori. Si in foarte multe vieti diferite, am raspuns. De data asta, vei fi o tarancuta din China anului 540 AD.
      - Stai, cum? te-ai balbait tu. Ma trimiti inapoi in timp?
      - Pai, cred ca da, de fapt. Timpul, dupa cum stii, exista doar in universul tau. In locul din care vin eu, lucrurile stau altfel.
- Locul din care vii? ai intrebat.
      - A, sigur ca da, ti-am explicat, eu vin de altundeva. Din alta parte. Si mai sunt si altii asemenea mie. Stiu ca o sa vrei sa stii cum e acolo, dar, sincer iti spun, n-ai intelege.
      - O, ai spus, putin dezamagit. Dar, ia stai putin. Daca ma reincarnez in alte locuri din timp, as fi putut sa interactionez cu mine insumi la un moment dat.
      - Sigur. Se intampla tot timpul. Si pentru ca ambele vieti sunt constiente doar de propria existenta, nici nu stii ca se intampla asta.
- Si ce rost au toate astea?
- Serios? am intrebat. Serios? Ma intrebi care e sensul vietii? Nu e putin cam banal?
- Pai, e o intrebare rezonabila, ai insistat.
 Te-am privit in ochi.
- Sensul vietii, motivul pentru care am creat tot acest univers, este ca tu sa te maturizezi.
- Vrei sa spui, omenirea? Vrei ca noi sa ne maturizam?
- Nu, doar tu. Am facut tot acest univers pentru tine. Cu fiecare noua viata cresti si te maturizezi si intelectul tau se largeste si se mareste.
- Doar eu? Si toti ceilalti?
- Nu exista nimeni altcineva, am spus. In acest univers, nu suntem decat tu si cu mine.
Te-ai uitat la mine cu o privire goala.
- Dar toti oamenii de pe pamant…
- Toti sunt tu. Diferite incarnari ale tale.
- Stai nitel. Eu sunt toata lumea!?
- Acum incepi sa-ntelegi, am zis, dandu-ti o palma de felicitare pe spate.
- Eu sunt fiecare fiinta umana care a trait vreodata?
- Sau care va trai vreodata, da.
- Eu sunt Abraham Lincoln?
- Si esti si John Wilkes Booth, am adaugat.
- Eu sunt Hitler? ai zis, ingrozit.
- Si esti si milioanele de oameni pe care i-a omorat.
- Eu sunt Iisus?
- Si esti toti cei care l-au urmat.
Ai ramas tacut.
- De fiecare data cand ai facut rau cuiva, am zis, iti faceai rau tie insuti. Fiecare bine pe care l-ai facut, tie ti l-ai facut. Fiecare moment fericit ori trist prin care a trecut vreodata o fiinta umana a fost sau urmeaza sa fie trait si de tine.
Te-ai gandit multa vreme.
- De ce? m-ai intrebat. De ce toate astea?
- Pentru ca, intr-o buna zi, vei deveni ca mine. Pentru ca asta esti. Esti ca mine. Esti copilul meu.
- Phii, ai zis tu, neincrezator. Vrei sa spui ca sunt un zeu?
- Nu. Nu inca. Esti un fetus. Inca mai cresti. Dupa ce vei fi trait toate vietile omenesti din toate timpurile, vei fi crescut destul ca sa te nasti.
- Deci intreg universul, ai spus tu, nu este altceva decat…
- Un ou, am raspuns. Acum e vremea sa treci la noua ta viata.
Si te-am trimis pe drumul tau.{jcomments on}

Sponsor principal

Articole pe categorii

Articole noi